Lumea e plină de oameni

Utopic vorbind, cam așa e. Practic, ei bine, practic, nu-i chiar așa. Uneori e bine să ai the balls să pleci pur și simplu. Îți iei ghiozdanul în spate, câteva fotografii, lanțul cu pisică la gât și reîncepi totul în altă parte, lângă alți oameni.

…dacă ar fi așa de simplu, ar fi o chestie. Dar, nu e! De cele mai multe ori, vei avea parte de aceleași șituri, doar pentru că nu ți le-ai rezolvat pe cele vechi. Nu prea funcționează să te faci una cu pescărușul și să mergi acolo unde lumea nu te cunoaște. Lumea nu prea mai funcționează pe sistemul romanelor romantice de pe vremuri: și se-ascundea Jean Valjean pentru că în tinerețe furase o pâine. Nope. Nu suntem nici în Mizerabilii și clar dacă Hugo-și scria povestea în zilele noastre, nu ajungea s-o termine pentru că nu reușea să-l ascundă prea mult timp pe Jean din cauză de Facebook.

În orice caz, Mizerabilii sunt mai actuali ca niciodată. Diferența? Tehnologia. Dacă ar fi să dau, totuși, la schimb vremurile astea pe vremurile alea, aș face-o fără să clipesc de două ori.